Vechii zugravi de la Nicula au pictat icoane pe sticla in primul rand pentru casele si pentru bisericile taranesti. Ei insisi erau tarani plugari ca toti onsatenii lor, traind sub povara acelorasi conditii grele de viata si fiind insufletiti de aceleasi idealuri. fapt pentru care, icoanle lor reflecta spiritualitatea si sensibilitatea satului traditional romanesc din Ardeal, asa cum si-a implinit acesta destinul pana pe la sfarsitul primului razboi mondial. Ca urmare, aceste icoane – de o insolita si neverosimila frumusete – pot fi considerate drept cel mai expresiv document plastic al identitatii romanesti, asemenea colindelor, doinelor, starielor de sarbatoare lucrate in casa si, bineinteles, bisericutelor de lemn.