Annie Bentoiu (1927-2015) a fost martora atenta a nenumaratelor semne prin care s-a manifestat instaurarea comunismului in Romania. Nu s-a multumit sa observe; a citit despre cele traite, a reflectat asupra lor, a descoperit mecanisme. De aceea, amintirile ei depasesc genul memorialistic. Ele se constituie intr-un veritabil manual de istorie – viu, pasionant – a acelor vremuri cumplite. Cartea doamnei Bentoiu e scrisa cum imi inchipuiam ca se va face mult mai tarziu: fara patima, fara complexe, cumpatat, cu toate nuantele indoielii, intr-un cuvant, cu bun-simt. Prezentata astfel, istoria traita pierde poate din patetismul ei extravagant pentru noi toti, cei care am suportat-o, dar castiga in credibilitate. – Monica Lovinescu Dintre cartile pe care, ca editor, le-am publicat in aproape trei decenii, cel mai mare respect il am pentru Timpul ce ni s-a dat. Din peisajul cultural al acestor ani, Annie Bentoiu e, poate, fiinta cea mai aleasa pe care mi-a fost dat s-o intalnesc. Ea e martora, ultimul cronicar al romanilor. Avea toate calitatile pentru a umple rolul acesta: inteligenta, caracter, spirit de observatie, cultura istorica, umanista, juridica si politica, talent literar, o viata pusa la teasc. – Gabriel Liiceanu