Eu l-aș putea salva, dar el m-ar putea distruge. Bestia. Creatura care pândește în Pădurea Interzisă. Prințul dragon. A avut parte de o soartă mai crudă decât moartea. Cu toții împărtășim aceeași soartă – un blestem abătut asupra noastră din pricina regelui atins de nebunie. Suntem un regat blocat în timp. Nu ne mai putem transforma, fiind incapabili să ne simțim animalul din interior. Suntem izolați aici de o înțelegere între răposatul rege și un demon care caută să ne distrugă. Singurul care păstrează acest regat în viață este Nyfain, prințul de aur al unui tron furat. Ultimul dragon care se poate transforma. El este speranța noastră. El este coșmarul meu. Când mă prinde intrând în Pădurea Interzisă, nu mă pedepsește cu moartea, așa cum ar putea să o facă. În schimb, mă ia cu el. Mă obligă să rămân la castel, devenind prizoniera lui. Încearcă să îmi folosească harul de a crea elixirul salvator. Se pare că eu îl pot salva. Pot salva întregul regat uitat, blocat în timp de puterea regelui demon. Dar asta ar însemna să îmblânzesc bestia cu chip de înger. Ar însemna să devin a lui. Ar însemna sfârșitul meu.