Si aricii viseaza: poezii pentru copii Laudrici e un arici cu o casa-ntre urzici, intr-un ciot, pe un muschi verde, sub lastari, c-abia se vede, in jur cu vreascuri, ramuri, ciuperci… cateva neamuri, Iang-o balta… cum arama, unde broaste-si tes marama, umbra un paienjenis din mesteceni si-alunis, fagi ce-n trunchiuri tin misterul anilor, la sfat cu cerul, intr-o zi, s-a apucat, sa spuna ca e palat strajuit de-abra… magie dintr-o mare-mparatie si-au ras toti, cum l-au privit… ca pe un inchipuit. Doar Corbu-a zis: "E-adevarat! Nu e codrul fermecat?"