„Sarbatoarea neinsemnatatii e un roman insemnat, care aduna laolalta teme esentiale din scrisul lui Kundera, dar, atentie, cu schimbari neasteptate de perspectiva (nu ratati motivul femininului, uluitor!). Filtrand la maximum viata, ajunge la ultima ei consecinta: jocul neinsemnatatii. Intr-o epoca serioasa, ca a noastra, care a pierdut undeva, pe drum, rasul, revin in scena neseriozitatea, comedia detaliilor, absurdul, inexplicabilul si gluma. Acestea se intersecteaza atat in Istoria mare (Stalin, Kalinin, Hrusciov), cat si in istoriile de zi cu zi ale Parisului, la 60 de ani dupa moartea lui Stalin. Metafora care se deschide in carte si uneori, dilatata, inghite tot romanul este teatrul de papusi. Pentru cititorul roman, o vibratie din piesele lui Ionesco e perceptibila in timbrul acestei carti: o impacare a comediei cu tragedia, a neseriozitatii cu gravitatea, a disperarii cu buna dispozitie. Nu pare un roman scris ca sa-i maguleasca pe contemporanii nostri. Pare scris ca sa te puna pe ganduri, amuzandu-te. Ceea ce, oricum, ar trebui sa ne maguleasca.“ — IOANA PARVULESCUCand, in 1968, tancurile sovietice spulberau „Primavara de la Praga“, MILAN KUNDERA era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul sau roman, Gluma, si nuvelele adunate in volumul Iubiri caraghioase fusesera tiparite in ultimul an in peste 150 000 de exemplare. Atata si ar fi fost de-ajuns pentru ca noile autoritati cehe sa-l excluda de la Catedra de literatura universala pe care o ocupa la Academia de Film si sa-i elimine cartile din toate bibliotecile Cehoslovaciei. Si cum sa fi acceptat un regim impietrit in stalinismul deceniului sase pe acela care fusese nu doar un participant activ la efervescenta miscarii pragheze, dar mai si declarase – si ilustrase in cartile sale – ca tocmai stalinismul l-a invatat virtutea izbavitoare a rasului? Iata de ce urmatorul roman, Viata e in alta parte, i-a aparut in 1973 in Franta, iar doi ani mai tarziu autorul insusi se stabilea aici, devenind in scurt timp un scriitor de faima internationala, tradus in toate limbile importante ale lumii.OPERE scrise in ceha: Gluma, roman; Iubiri caraghioase, nuvele; Viata e in alta parte, roman; Valsul de adio, roman; Cartea rasului si a uitarii, roman; Insuportabila usuratate a fiintei, roman; Nemurirea, romanOPERE scrise in franceza: Jacques si stapanul sau. Omagiu lui Denis Diderot, teatru; Arta romanului, eseu; Testamente tradate, eseu; Lentoarea, roman; Identitatea, roman; Ignoranta, roman; Cortina, eseu in sapte parti; O intalnire, eseuDESPRE OPERA LUI MILAN KUNDERA: Kvetoslav Chvatik, Lumea romanesca a lui Milan Kundera; Eva Le Grand, Kundera sau memoria dorintei; Jocelyn Maixent, Secolul XVIII al lui Milan Kundera; Maria Nemcova Banerjee, Paradoxuri terminale; Francois Ricard, Ultima dupa-amiaza a lui Agnes, eseu despre opera lui Milan Kundera; Guy Scarpetta, Varsta de aur a romanului; Guy Scarpetta, Variatiuni asupra erotismului