„Robinson” este o carte despre prietenie, imaginatie si puterea vindecatoare a povestilor care s-a nascut dintr-o experienta prin care trec, intr-o forma sau alta, toti copiii: confruntarea cu parerea celorlalti. Sa-i dam cuvantul autorului:„Robinson Crusoe” de Daniel Defoe, intr-o editie cu ilustratii fantastice, a fost una dintre cartile preferate ale copilariei mele. M-a incantat povestea naufragiatului care reuseste sa supravietuiasca multi ani pe o insula indepartata pentru ca este inteligent si priceput. Cartea mea „Robinson” este inspirata dintr-o intamplare adevarata din copilarie. Mi-am amintit-o cand am gasit o fotografie cu mine costumat in curajosul aventurier pentru un concurs de la scoala. Mama mea, Alenka, artist plastic, care avea maini tare iscusite, mi-a mesterit un costum folosind echipamentul de balet al surorii mele, un tricou fara maneci, o peruca si niste bucati de blana artificiala. Mi-a mai facut un arc si un fel de sulita. Am castigat Premiul I, iar poza mea a aparut pe prima pagina a ziarului local. Mama a fost foarte mandra. Dar in amintirea mea, costumul nu a fost deloc comod. Echipamentul surorii mele tot aluneca de pe mine, blanurile ma mancau, machiajul mi se scurgea. Abia asteptam sa ma vad inapoi acasa. Mai ales ca prietenii mei si toti copiii de acolo radeau de mine (era clar ca nu citisera „Robinson Crusoe”). Am facut febra si a trebuit sa stau in pat zile-ntregi. Oare am fost intr-adevar pe „Insula Disperarii” a lui Robinson Crusoe? Orice s-o fi intamplat in acele singuratice zile ale naufragiului meu, m-a facut mai puternic. In singuratatea mea, am devenit stapanul propriei mele insule si am reusit sa cred din nou in mine. Asa ca atunci cand prietenii mei au venit sa ma vada, am putut sa-i iert si sa merg mai departe, uitand tot ce s-a-ntamplat. Toti voiau acum sa asculte povesti cu Robinson Crusoe si s-ar putea chiar sa fi citit cartea impreuna. Dupa aceasta intamplare, prietenii mei si cu mine am trait tot felul de aventuri, descoperind Polul Nord si explorand Muntii Himalaya… Dar despre acestea poate-n alta carte. PETER SIS