Amestecand in ceasca de ceai, Iubitul constientizeaza dorinta de a avea un copil si i-o dezvaluie Iubitei. Intrucat nu mai facusera pana atunci unul, cei doi „se pregatesc” pornind de la o „schita”. Intai, isi imagineaza copilul desenandu-l in creion – linii si puncte, arcuri si cercuri si carlionti. Carlionti pana in pamant. Apoi, se apuca de pictat – Iubitul si Iubita convin asupra unui bebelus ciocolatiu cu un pic de lapte, cu ochii de un albastru cu puncte verzi ca marea. Iar in final dau forma copilul-model din lut. Curand, dupa acest exercitiu de imaginatie, avea sa li se nasca si Copilasul.Fascinati de frumusetea acestuia si emotionati de aparitia lui, Iubitul si Iubita il cerceteaza cu dragoste si atentie, ii vorbesc sau ii canta… Finalul povestii ii suprinde pe Iubit si pe Iubita, peste ani, privind Copilasul. Acestia reflecteaza la diferenta dintre schita initiala si realitate – „Copilasul a iesit cu totul altfel”. Dar chiar si asa, prin fiinta lui, Copilasul invaluie inima parintilor sai in dragoste, bucurie si multumire.