Definitia imaginii este paradoxala. Ea arata inaparentul, face imagine tocmai din ceea ce nu se arata, dezvaluie evidenta a ceea ce nu sare in fata ochilor zdrobind privirea cu preaplinul impactului vizual. De aceea imaginea, aratand, se arata in acelasi timp drept o deschidere, asigurand conditia posibilitatii de a se arata si facand din aratare nu doar inerenta fiintarii fenomenale ci si conditia de aprehensiune a fiintei, invizibilul insusi care se arata prin actul fiintarii.Si de aceea imaginea este deopotriva poetica, adica facatoare si donatoare a sensului cuprins in ceea ce se arata in campul imaginal, si apofatica totodata pentru ca nu arata decat o conditie, o posibilitate, o putinta inscrisa in adancimea inaparenta, numita aici sensul originar, care survine odata cu vizibilitatea revelata de imagine.Poetica imaginii este pe cat de necesar pe atat de adevarat o initiere in fenomenologia inaparentului. Nu mai putin insa, ea este si o poetica in sine, aceea a actului filosofic pe care Dorin Stefanescu il implineste cu finetea proprie artei sale de a scrie transparent, exact asa cum lumea se oglindeste in privirea si in gandirea sa.Anca Vasiliu