Lucrarea Oameni, locuri si traditii trateaza, obiceiuri, fapte, locuri din Tinutul Hunedoarei. Mediul rural a fost, si este perceput, ca acea vatra de liniste si incredere in care oamenii isi duc existenta conducandu-se dupa semne si simboluri ce deriva dintr-o autoritate superioara, reprezentata de natura si divinitate. Perioadele de evolutie si dezvoltare, de "transformare istorica", au schimbat si schimba mereu acest spatiu. in momentul cand apare dihotomia sat-oras diferentierea este si mai semnificativa. Din aceasta cauza, orice element de schimbare, ce patrunde in mediul rural, aduce cu sine si o schimbare de atitudine si comportament in randul locuitorilor acestuia. Pentru a vedea directia in care se indreapta aceasta lume sunt necesare studii de etnologie, sociologie, etnografie, antropologie, studii in centrul carora sa se afle omul si modul lui de viata. De aceea, campanile anuale de investigare pe teren, culegerea de informatii legate de manifestarile folclorice hunedorene, dialogul cu membrii comunitatilor satesti, efectuate de cercetatorii acestui fenomen Olivia Nitescu si Mircea Lac, fmalizarea datelor culese in sinteze cu un inalt continut stiintific, constituie un fapt cultural de cea mai mare insemnatate. Obiceiurile evidentiate de autori aduc in atentie evolutia in timp, oglindirea civilizatiei taranesti cu cele doua tipuri majore ale ei: arhaica si moderna. in obiceiul Nedeii sunt evidentiate atitudinile culturale sacre si estetice in evolutia acestor manifestari, de la pastoral la campenesc. Tulnicaritul, de exemplu, parcurge toate etapele, de la perioada de invocare a duhurilor, comunicarea cotidiana sau a comenzilor militare pana la chemarea dragutului cand este apoi inlocuit de modemul si mult prea raspanditul celular. – Gheorghe Firczak