A fost odata un urs atat de plin de iubire si de fericire, incat ori de cate ori intalnea vreo faptura vie, o strangea in brate cu patos.Ursul isi petrecea zilele colindand padurea, facandu-si noi prieteni (ce ramaneau uimiti) si salutandu-si vechile cunostinte (inca surprinse) cu niste imbratisari uriase, cat el de mari. Intr-o zi, insa, intalni un om ce purta cu el un topor pentru taiat copaci. Si parca dintr-o data i se risipi apetitul pentru afectiune.