Memoriile unui tradator. Un inalt functionar roman sub guvernamantul militar german (1916–1918) Urmarit, in timp de pace, de Curtea Martiala, sub invinuirea de criminal politic, pentru activitatea mea publica din timpul ocupatiei germane asupra Munteniei si Dobrogei, ma vad silit sa vorbesc. In chipul acesta cred ca voi da oamenilor de bine putinta de a ma judeca in cunostinta de cauza si de a aprecia daca am fost sau nu capabil de a savarsi faptele ce mi s-au imputat. – Lupu C. Kostaki Mare parte dintre asa-zisii «germanofili» erau animati mai curand de teama de Rusia decat de atasamentul fata de Puterile Centrale. Aceasta rusofobie, alimentata de istoria familiei si a tinutului de bastina, este fatisa in atitudinea lui Lupu Kostaki, boierul moldovean numit de guvern la carma Ministerului de Interne pentru perioada ocupatiei. De pe pozitia de «gerant», obiectivul sau era sa netezeasca raporturile cu autoritatile militare straine si sa asigure subzistenta locuitorilor din teritoriul ocupat. In schimb, dupa incheierea razboiului a fost acuzat de colaborare cu inamicul. Fireste ca Lupu Kostaki a colaborat cu autoritatile de ocupatie, intre anumite limite: in fond, de aceea fusese lasat la Bucuresti, in virtutea stralucitei sale cariere in admi­nistratie. El vedea in coabitare singura solutie pentru a salva populatia civila ramasa in teritoriul ocupat si chiar pentru a evita dezintegrarea tarii. Ramane de stabilit daca publicarea, un secol mai tarziu, a memoriilor lui Lupu Kostaki ii va face sau nu dreptate. – Lucian Boia