Cartea discuta literatura pentru copii ca “lectura emergenta” – o literatura a “inceputului de drum”, o literatura care antreneaza deopotriva cunoasterea rationala si dezvoltarea emotionala a copiilor de varsta scolara mica. Analiza prezinta, de asemenea, si modelul didactic al “lecturii pentru intelegere”, in termenii unui program cu resurse si perspective considerabile de dezvoltare intr-o metodologie educationala complementara sau alternativa. Atat literatura didactica sau scolara, instituita canonic ca literatura “adresata” publicului vizat (literatura care propune modele normative vizand conditionarea didactica), cat si literatura “aleasa” de catre cititori ca literatura de placere, suplimentara sau optionala (literatura care propune modele interculturale) se consacra ca modalitati de succes in “invatarea” lecturii.Autorul chestioneaza distanta variabila dintre literatura populara si folclorul copiilor, frontiera nestatornica dintre literatura fantastica propriu-zisa si literatura de anticipatie stiintifico-fantastica, particularitatile interculturale ale povestilor lui Wass Albert sau ale literaturii aforistice traduse de Voo Istvan. Tipul de literaritate cel mai evident relevabil si in cazul literaturii pentru copii este acela care rezida in tentativele constante de insolitare a fenomenalului (profanul, istoria, conditia umana etc.), de transcendere a experientelor individuale, prin raportarea alegorica a aspectelor particulare la exemplaritatea evenimentelor existentiale fundamentale, general umane.CuprinsLecturi curriculare in sfera literaturii pentru copii – Literatura pentru copii, “un efect de text” putin predictibil – Din nou despre literaritatea literaturii pentru copii – De la literatura populara la literatura populara pentru copii. Folclorul copiilor – De la literatura S.F la literatura S.F. pentru copii. I.C. Vissarion, creatorul basmului S.F. romanesc