Ancorata intr-o zona clara de interdisciplinaritate, lucrarea de fata capteaza atentia cititorului si il sensibilizeaza cu un titlu provocator – Jocul de-a/ cu arta. Este o zona productiva, ce reuneste stiintele educatiei – pedagogie, pedagogia jocului, pedagogia artei vizuale, pedagogia creativitatii, didactica artei vizuale; stiintele psihologice – psihologia artei vizuale, psihologie cognitiva, psihologia creativitatii; estetica; teoria artei; istoria artei; filosofia; sociologia s.a. Plasand imaginea, inteleasa ca un camp definit de elemente intre care se stabilesc interferente, interdependente sistemice reciproc modelatoare si convergente, intr-un alt camp, de complexitate superioara, asigurat de interferentele dintre arta, joc si educatie, autorul isi propune sa valorifice potentialul creativ al imaginilor vizual-plastice. Este o finalitate educationala de maxima relevanta in prezent, educabilitatea creativitatii fiind demonstrata cu certitudine, iar nevoia de creativitate fiind clamata in diverse contexte teoretice, discursive, practice si legislative. Aceasta nevoie este inteleasa nu doar ca receptare, valorificare si valorizare a noului, ci ca proces de creare a noului, iar viata sociala propune si valideaza strategii, metode si tehnici specifice. In prezent, planul creatiei in diferite subsisteme ale societatii, inclusiv in cel al artei, este considerat decisiv pentru evolutia societatilor. Focalizata pe valorificarea in maniere ludic-creative a potentialul formativ al activitatilor vizual-plastice, care asigura zona de interferenta intre campurile motric, vizual-perceptiv, mental si plastic-obiectual, autorul isi propune ca finalitati majore, urmatoarele:- evidentierea potentialului expresiv si creativ al imaginilor si al domeniului vizual-plastic;- valorificarea activitatilor ludice in directia stimularii expresivitatii proprii, a libertatii de exprimare artistica si a trecerii de la creativitatea potentiala la cea manifesta;- promovarea comportamentelor creatoare de diferite grade de complexitate, de la simplele transformari ale unor modele de actiune la crearea unor noi modele complexe.