Dictionarul etimologic al limbii romane, redactat de Alexandru Cioranescu (profesor la Universitatea "La Laguna" – Tenerife) si tiparit in spaniola in anii 50, umple o lacuna a lexicografiei noastre, care poseda asemenea lucrari mai vechi, dar incomplete (Densusianu, Puscariu, Candrea, Buescu); cercetarile de specialitate din ultimele decenii fiind, de asemenea, nefinalizate. Dictionarul raspunde, documentat, stiintific, instructiv, la intrebarile despre originea si devenirea cuvintelor romanesti de-a lungul secolelor. El se remarca prin eruditia, temeinicia si vastitatea informatiei asupra istoriei cuvintelor luate in discutie. Componenta latino-romanica, dovezile substratului si influentele altor limbi (vecine ori mai indepartate), apoi procesul de reromanizare din ultimele doua secole, prin asimilarea neologismelor de sursa latino-franco-italiana, se pot vedea in paginile acestei lucrari. Fiecare cuvant este, de fapt, o micromonografie lingvistica, o oglinda a punctului de pornire si a relatiilor cuvantului cu dinamica civilizatiei si cu formele de evolutie moderna a vietii culturale si sociale. Fidelitatea latina si "caracterul ospitalier" al romanei – cum preciza Alf Lombard – in sensul ca latina noastra orientala s-a dovedit a fi mai conservatoare decat alte limbi romanice si mai deschisa influentelor lexicale diverse, repede asimilate, care i-au imbogatit mijloacele de comunicare si de expresivitate, tin de substanta insasi a acestui dictionar. (Gh. Bulgar)