Daca e miercuri, e bunicul ! Cand vine ziua de miercuri, Simon trebuie sa stea la bunici. Acolo nu e internet, timpul trece greu si ziua de miercuri e cea mai nesuferita. La toate astea se adauga si bunicul, care e uneori cu capu-n capsune. Da, bunicul e uneori cu capu-n capsune. Sau in nori. Vorbeste in dodii si inventeaza cele mai neauzite intamplari despre tineretea lui. Starnit de cate un obiect oarecare adus de Simon, bunicul are de spus cate o poveste noua de fiecare data cand este intrebat ce meserie a avut. Intr-o miercuri, bunicul isi povesteste tineretea de pirat. In alta miercuri, recunoaste ca fusese, de fapt, rege. Miercurea urmatoare marturiseste un mare secret: a fost, de fapt, detectiv! Cine sa-l mai creada pe bunicul? Dar, la urma urmei, de ce nu l-ar crede? Simon e din ce in ce mai captivat de povestile lui si incepe sa astepte cu infrigurare ziua de miercuri, cea mai palpitanta zi a saptamanii. Pentru ca daca e miercuri, e bunicul! Iar bunicul are mereu o poveste incredibila de spus. Cuvinte pe care sa le iei cu tine a fi cu capu-n capsune – a fi cu capu-n nori, a vorbi in dodii, a inventa povesti atunci cand mintea ti se incetoseaza si iti uiti bucati din viata. A fi atins de senilitate si a face din ea poveste. Expresie inventata de autor si inspirata de cantecul Strawberry Fields Forever al trupei Beatles. Traducere din limba franceza de Svetlana Carstean. Ilustratii alb-negru de Simon Laurent.