Anatole France (1844-1924) a fost un reputat si prolific prozator, dramaturg, poet, eseist si critic literar, considerat printre cei mai importanti scriitori din perioada celei de-a Treia Republici Franceze. A devenit celebru odata cu publicarea romanului Crima lui Sylvestre Bonnard (1881). In 1885 este numit director al revistei Les Lettres et les Arts si in 1887, cronicar al revistei Le Temps (1887). A fost membru al Academiei Franceze, iar in 1921 a primit Premiul Nobel pentru Literatura.*Domnul Froidefond este sarac cu duhul si are suflet curat. Traieste catalogal. Cunoaste titlul si formatul fiecaruia dintre volumele care impodobesc acesti pereti, posedand astfel singura stiinta exacta pe care ti-o poti insusi intr-o biblioteca si, deoarece n-a patruns nicicand in miezul unei carti, a fost ferit de flasca incertitudine, de eroarea cu o suta de guri, de cumplita indoiala, monstri pe care-i zamisleste lectura intr-o minte fecunda. E linistit si pasnic, este fericit.– E fericit! strigara impreuna cei doi cautatori de camasa.– E fericit, relua domnul Chaudesaigues, dar n-o stie. Si poate ca nu esti fericit decat cu aceasta conditie.– Vai! zise Saint-Sylvain, daca nu stii ca traiesti, inseamna ca nu traiesti, nu poti fi fericit, cand n-ai habar ca esti.Insa Quatrefeuilles, neincrezator in rationamente, si care nu credea, orice-ar fi fost, decat in experienta, se apropie de masa la care Froidefond cataloga, in mijlocul unei gramezi de terfeloage legate care in piele de vitel, care in piele de porc, in marochin, in pergament, mirosind a praf, a mucegai, a soarece si a sobolan.– Domnule bibliotecar, ii zise el, v-as ramane recunoscator daca mi-ati raspunde. Sunteti fericit?– N-am cunostinta de o lucrare intitulata astfel, raspunse batranul catalogar.