Intitulata de Jung Liber Novus (Cartea noua), dar numind-o apoi, pentru uz curent, Cartea rosie (The Red Book), acest volum reprezinta editia pentru public a manuscrisului de 205 de pagini scris si ilustrat de Jung insusi, legat in piele rosie (de unde si numele): 53 de pagini cu ilustratii, 71 de pagini cu ilustratii si text si 81 de pagini numai cu text olograf. Din 1962, s-a stiut intr-un cerc larg de existenta Cartii Rosii a lui C.G. Jung . Insa abia odata cu editia prezenta ea este, in cele din urma, accesibila unui public mai mare. Geneza sa, descrisa de Jung in Amintiri, vise, reflectii , a reprezentat subiectul a numeroase discutii in literatura secundara de specialitate. Anul 1913 a fost crucial in viata lui Jung. El a inceput un experiment cu sine insusi, care a devenit cunoscut drept „confruntarea cu inconstientul“ si a durat pana in 1930. In timpul acestui experiment, a elaborat o tehnica pentru „a ajunge la baza proceselor sale interioare“, „pentru a traduce emotiile in imagini“ si „pentru a sesiza fantasmele care actionau…«subteran»“. Mai tarziu a numit aceasta metoda „imaginatie activa“. Mai intai, a inregistrat aceste fantasme in Cartile Negre. Apoi si-a revizuit textele, a adaugat cateva reflectii si le-a copiat cu un scris caligrafiat intr-o carte numita Liber Novus, legata in piele rosie si insotita de propriile lui desene. A fost cunoscuta mereu drept Cartea Rosie. Jung a impartasit experientele sale interioare sotiei si altor persoane apropiate. in 1925 a discutat despre dezvoltarea lui personala si profesionala intr-o serie de seminare la Clubul Psihologic din Zürich, in care a mentionat si metoda imaginatiei active. Dincolo de acest cadru, Jung pastra insa tacerea. De exemplu, copiii sai nu fusesera informati despre acest experiment cu sine insusi si nu sesizasera nimic neobisnuit. in mod clar, i-ar fi fost dificil sa le explice ce se intampla. Era deja un semn de favoare daca ii permitea unuia dintre copii sa il priveasca scriind sau pictand.Astfel, Cartea Rosie a fost intotdeauna inconjurata de o aura de mister. Exista putine lucrari nepublicate care au exercitat deja asemenea efecte extinse asupra istoriei intelectuale și sociale a secolului XX ca Liber Novus (Cartea Noua) sau Cartea Roșie. Jung declara ca ea contine nucleul scrierilor sale ulterioare; de mult timp a fost recunoscuta drept cheia catre intelegerea genezei acestora. insa, dincolo de cateva licariri amagitor provocatoare, nu a fost disponibila studiului. […] Tema globala a cartii este modul in care Jung și-a recaștigat sufletul și a depașit boala contemporana a alienarii spirituale. In cele din urma, a realizat acest lucru permitand renașterea unei noi imagini a lui Dumnezeu in sufletul lui și construind o noua perspectiva asupra lumii sub forma unei cosmologii psihologice și teologice. Liber Novus prezinta prototipul conceptiei lui Jung despre procesul de individuatie, despre care el sustine ca este o forma universala a dezvoltarii psihice individuale. Chiar Liber Novus se poate intelege, pe de o parte, ca ilustrand procesul individuatiei lui Jung și, pe de alta parte, ca fiind elaborarea acestui proces intr-o schema psihologica generala. La inceputul cartii, Jung iși regasește sufletul și pornește apoi intr-o secventa de aventuri fantastice, care alcatuiesc naratiunea ulterioara. Realizeaza ca pana atunci a servit spiritul vremii, caracterizat prin utilitate și valoare.