Noua editie integrala a Insemnarilor zilnice (1904-1951) ale regelui Carol al II-lea constituie un pretios izvor istoric privind viata celui mai controversat reprezentant al monarhiei romane. Volumul al II-lea al jurnalului Regelui Carol al II-lea cuprinde insemnarile din perioada 18 septembrie 1939 – 31 decembrie 1940. Sunt anii de inceput ai celui de-Al Doilea Razboi Mondial, in care Romania a incercat, fara succes, reorientarea politicii externe si pastrarea integritatii teritoriale. Prabusirea Frantei se petrece cu putin inainte de ultimatumul sovietic din 28 iunie 1940, ce duce la demantelarea Romaniei Mari, prin anexarea fortata de catre URSS a Basarabiei, a nordului Bucovinei si a Tinutului Herta. A fost primul pas in dezintegrarea teritoriala a Romaniei, urmat de pierderea Transilvaniei de Nord-Vest si a Cadrilaterului, provincii cedate Ungariei si Bulgariei, prin vointa dictatorilor vremii. Cuprins de o "deznadejde cumplita" si gandindu-se "daca n-ar fi mai cuminte sa abdice", Carol al II-lea, ultimul rege al Romaniei Mari, isi vede prabusit Tronul tocmai in anul in care aniversase cu mare fast "un deceniu de glorioasa domnie". O domnie inceputa pe 8 iunie 1930, cu bune si cu rele, cu transformari politico-administrative de neinchipuit pentru inaintasii sai, dar si cu notabile realizari edilitare si culturale. O domnie ce se va prabusi in doar cateva zile, la 6 septembrie 1940, intocmai ca un castel de nisip, in mijlocul unei atmosfere de isterie politica si de ura sociala rar intalnita in spatiul romanesc. Dupa plecarea din tara, jurnalul regal consemneaza pentru posteritate experientele cotidiene si amaraciunea exilului definitiv al celui supranumit candva "Voievodul Culturii". – Narcis Dorin Ion