Update! A aparut bestsellerul Mitul Normalitatii !  O investigație revoluționară despre cum societatea în care trăim ne îmbolnăvește. Titlu în stoc! Cu livrare rapidă! Bestseller international! Cand corpul spune nu  (When the body says no) – o noua carte de Gabor Mate ! O colectie inedita de cazuri reprezentative, extrase din experienta profesională a lui Maté, precum si dintr-o bogata bibliografie medicala.   – The Vancouver Sun Cand corpul spune nu este un studiu aprofundat, revelator, plin de informatii utile despre stres si influenta lui asupra sanatatii noastre psihice si fizice. Un factor contributiv major la geneza multor boli – toate exemplele pe care le-am analizat –  este o suprasolicitare de stres insusa de convingeri inconstiente.Daca ar fi sa ne vindecam, este esential sa incepem gradual sarcina dureroasa de a schimba biologia onvingerilor pe care am adoptat-o foarte devreme in viata. Oricare ar fi tratamentul extern administrat , agentul de vindecare se afla in interior. Mediul intern trebuie schimbat. Pentru a gasi sanatatea si pentru a o cunaoste pe deplin, este nevoie de o cautare, de o calatorie spre centrul biologiei noastre de convingeri. Asta inseamna regandirea si recunoasterea – re-cunoasterea: literalmente, sa ne cunoastem din nou – vietilor Indiferent de modalitatea de tratament pe care oamenii o aleg – medicina conventionala cu sau fara vindecare complemantara; abordari alternative, cum ar fi medicina energetica sau diferite tehnici minte-corp; practici antice orientale precum medicina ayurvedica, yoga sau acupunctura chineza; practica universala a tehnicilor de meditatie ; psihoterapie; vindecarea prin nutritie – cheia vindecarii este alegerea activa, libera si informata a individului. Exista multe moduri diferite de a descoperi ca oamenii au o capacitate innascuta pentru libertate, prezentata in multe invataturi, carti si surse. Eliberarea din circumstante externe opresive si stresante este esentiala, dar acest lucru este posibil numai daca ne eliberam mai intai de tirania biologiei convingerii adanc inradacinate in noi. Nu exista oameni care sa nu fi trecut prin episoade de stres acut, fie el provocat de fenomene exterioare, fie produs din cauze interioare. Boala secolului al XXI‑lea ne-a facut pe toti sa simtim macar de cateva ori in viata ca am ajuns la capatul puterilor, determinandu-ne sa luam masuri urgente ca sa restabilim echilibrul. Dupa cateva decenii de cariera medicala de exceptie, in care a urmarit legatura dintre stres si boala, Gabor Maté a strans laolalta povestile pacientilor sai, le-a confruntat cu cele mai recente studii clinice si a dezvaluit consecintele imediate, deseori ignorate, ale stresului de zi cu zi. Cartea sa este un semnal de alarma si o pledoarie pentru medicina biopsihosociala, una dintre cele mai bune cai prin care ne putem elibera de aceasta cumplita afectiune a epocii noastre. Backgroundul medical si stilul clar ale lui Maté fac astfel incat chiar si procesele biologice complexe sa fie accesibile cititorilor care nu au o pregatire stiintifica. – The Gazette Aceasta carte are multe puncte forte. Atunci cand observa si scrie despre suferinta umana, inclusiv a sa, Maté este plin de compasiune si, de aceea, convingator. – The Globe and Mail Alte carti scrise de Gabor Mate sunt: Minti imprastiate Pe taramul fantomelor infometate Cand corpul spune nu Fragment din carte: Marea majoritate a cancerelor pulmonare sunt cauzate de agenti cancerigeni si de markeri tumorali ingerati prin fumat , se afirma in cea de-a douasprezecea editie a Harrison’s Principles of INternal Medicine.. Declaratia este incorecta din punct de vedere stiintific, in ciuda adevarului pe care il contine. Fumatul nu determina aparitia cancerului la plamani, asa cum nici caderea in apa adanca nu provoaca inecul. Scufundarea in apa adanca poate fi fatala pentru inotatorul neprotejat: pentru o persoana care inoata bine sau este echipata cu vesta de salvare, aceasta prezinta un risc redus. Este necesara o combinatie de factori pantru a cauza inecul. La fel se intampla si in cazul cancerului pulmonar. Fumatul creste considerabil riscul de cancer nu numai in cazul plamanului, ci si al vezicii urinare, al gatului si altor organe. Numai ca logica ne spune ca nu poate singur sa provoace vreuna dintre acetse malignitati. Daca A cauzeaza B, atunci de fiecare data cand A este prezent, ar trebui sa urmeze B.Daca B nu il urmeaza constant pe A, atunci A nu poate fi cauza lui B – chiar daca in majoritatea cazurilor ar putea fi un factor de contributie major si poate necesar.Daca fumatul ar cauza cancer pulmonar, fiecare fumator s-ar imbolnavi. In urma cu cateva decenii, David Kissen, un chirurg toracic britanic, relata ca pacientii cu cancer pulmonar erau caracterizati adesea de tendinta de a-si inabusi emotiile. In mai multe studii Kissen si-a sustinut parerile clinice ca persoanele cu cancer pulmonar au debuseuri sarace si limitate pentru exprimarea emotiei, in comparatie cu pacientii cu tumori pulmoare fara malignitate si cu grupul de control. Kissen a constatat ca riscul pulmonar a fost de cinci ori mai ridicat la barbatii care nu aveau capacitatea sa exprime emotia eficient. Mai contrariant a fost ca pacinetii care sufereau de cancer pulmonar si fumau, dar nu trageau fumul in piept, reprimau si mai mult emotiile decat cei care il inhalau. Observatiile lui Kissen au sugerat ca reprimarea emotionala kucra sinergic cu fumatul in legatura de cauzalitate a cancerului pulmonar. Cu cat reprimarea este mai severa, cu atat este mai mica dauna provocata de fum necesara pentru a duce la cancer.