Mircea Daneliuc aduce un roman al unei generatii. ,,Andreas, Andrada” nu are termen de comparatie mai potrivit. Sangele lor trage liniile cu o viteza ce n-are nevoie de ispita milei. Printre atatea curente tineresti, copiii de bani gata se lasa consumati de maruntisurile de care s-ar plictisi in floarea varstei. Personajele cartii, anuntate in titlu ca numele scrise pe un pomelnic, ofilesc in efectul de sera al Capitalei. Libertatea lor in care nu refuza nici o experienta, se dovedeste, la final, o robie. Adolescentii acestia nerabdatori n-au nici instinct de conservare, nici vointa. Proza lui Mircea Daneliuc le deschide toate cavitatile, cu indiscretia anatomistilor din veacurile indepartate.George Neagoe