Amor intellectualis. Romanul unei educatii •Premiul "Cartea anului 2010", acordat de revista Romania literara, cu sprijinul Fundatiei Anonimul • Premiul pentru Eseu, memorialistica, publicistica al revistei Observator cultural pe anul 2010 • Premiul special al editiei 2011 a Premiilor USR Romanul unei educatii , cum il subintituleaza autorul, Amor intellectualis relateaza povestea unei maturizari intelectuale si sentimentale pe fundalul unei epoci tulburi, cea a instaurarii si consolidarii regimului comunist. Adolescenta eroului indeosebi, cu initierile ei – primele experiente erotice, cautarile intelectuale, tensiunea dintre spiritual si trupesc -, prilejuieste pagini pe cit de savuroase prin pitorescul lor, pe atit de convingatoare prin franchete. La fel si galeria portretelor zugravite: ale prietenilor, dar si ale discipolilor si apropiatilor marelui T. (Tudor Vianu), legati de acesta prin amor intellectualis magistri. Treptat, istoria personala se estompeaza, pentru ca in prim-plan sa treaca o alta poveste, dramatica, despre disparitia unei lumi si a unei generatii… O carte care a fost si va fi mult admirata pentru sinceritatea si adincimea cu care Ion Vianu si-a revazut si a retrait anii formarii sale, desfasurarea initierii si a dezvoltarii personalitatii sale marcate, dincolo de inteligenta si de cultura, de o intens traita vibratie spirituala si, uneori, cu o intensa emotionalitate, dar, cumva, retinuta sub civilitatea discretiei – toate intrunind personala dimensiune a "autoritatii" sale. – Gelu Ionescu Amor intellectualis are o deschidere de idei si de observatii care depaseste mizele memorialisticii asa cum o stim. E un roman (biograficul recuperat ca proza) palpitant si intens personal despre formare – morala, intelectuala, profesionala – intr-un timp ostil alegerilor libere. E relevant si ofertant pentru oricine e interesat de dilemele unor indivizi care, nevoiti sa-si negocieze aspru optiunile (si libertatile), au reusit sa nu sacrifice nuantele cind fac judecati, sa nu se inacreasca, sa nu ajunga resentimentari. – Alina Purcaru