Ambasadorul reprezinta o reala surpriza. El se cere primit cu tot fastul datorat unor emisari de exceptie. N-a dat prin presa (dar nu toate ziarele sunt disponibile la Paris) de surlele si trambitele care, asemenea celor de la o curte renascentista, s-ar fi cuvenit sa rasune la intampinarea unui astfel de text. In fond, acest roman de debut nu anunta, ci este. De n-ar ramane decat el in bibliografia lui Ioan Mihai Cochinescu (desi de la un atare autor, asteptam mai departe cartile pe care desigur ni le va da), locul lui in literele noastre ni se pare deja asigurat. – Monica Lovinescu (1991)