In comparatie cu proza lui Harms din ‘Iluzie optica’, textele din ‘Am uitat cum se numeste’ sunt mai instructive, optimiste si mai moralizatoare, chiar daca nu e vorba de morala traditionala. Literatura pentru copii a lui Harms se bazeaza foarte mult pe jocuri – semantice, stilistice, lexicale sau fonetice. Unele texte sunt un fel de detectiv pentru copii, cum e ‘Siguranta buclucasa’. In altele, jocul e lexical, ca-n ‘Am uitat cum se numeste’ sau ‘Despre cum Nicusor Pankin a zburat in Brazilia, iar Petrisor Ersov nu credea nimic’, unde Kolka are impresia ca stie ‘limba indienilor’, pe care ar fi invatat-o dintr-o cartulie. Astfel, vorbeste precum soldatul Sidorov din ‘Razboi si pace’ de L. N. Tolstoi, care avea impresia ca stie franceza si, intalnidu-se cu francezii, a inceput sa spuna silabe abstracte si absurde. Sua ca Gulita a lui I. L. Caragiale (sic!) din ‘Chirita in provincie’, care ‘furculisiona’ & ‘fripturisiona’ tare ‘gogomanision’, vorba Chiritei. Mihai Vakulovski